4 MOTIVE PENTRU ANULAREA UNEI AMENZI. STUDIU DE CAZ ANPC

I. Context

Antreprenorii își pun constant probleme de tipul „ce autorizație sau aviz îmi trebuie pentru activitatea X” sau „este legal să fac lucrul acesta în maniera aceasta?” de teama de a nu primi o amendă sau alt tip de sancțiune contravențională. Dacă ne uităm pe grupurile dedicate antreprenorilor pe diversele rețele de socializare vom găsi numeroase postări pe teme juridice formulate în această manieră, mai ales antreprenoriii aflați la început de drum, care nu au un cash-flow constant. Pentru aceștia din urmă, o amendă poate avea efecte devastatoare asupra afacerii.

Un exemplu recent, citeam zilele trecute postarea pe facebook a unui internaut, care spunea așa:

„Nu credeam că voi ajunge vreodată să scriu despre nemernicia unei instituții. O fac acum. De când am fondat Readers Do Good, am avut peste 50.000 de comenzi. Când au fost ceva probleme, umane, am tratat clienții impecabil, făcându-le și cadouri.

Surpriza a venit de la mirobolanta instituție numită ANPC – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Pe scurt, o doamnă a comandat un pachet cu șapte cărți, a umblat la ele, nu știu ce nu i-a convenit, a dat email și a sunat la noi că vrea să returneze cărțile. I-am explicat frumos că nu se mai poate, din moment ce a umblat la cărți – așa, oricine poate citi cărțile și-n două zile să ni le trimită înapoi din cvarii motive. Nu e normal. Doamna, enervată, ne-a luat la amenințări, când totul era clar în termeni și condiții, pe care i-a și bifat la efectuarea comenzii. Face reclamație la ANPC, primesc email, sunt sunat, explic frumos totul. O doamnă comisar mă cheamă să dau cu subsemnatul la sediul lor, în plină pandemie, când eram și-n carantină (în 2020 se întâmpla asta). I-am zis că am explicat totul, nu există temei pentru reclamație. Mai mult, ca să nu-mi bat capul, i-am restituit doamnei recalcitrante toată suma de bani, i-am lăsat și cărțile cadou. Doamna comisar nu a mai zis nimic, chit că avea numărul meu personal, emailul, tot.

Azi, primesc notificare de la bancă – am poprire pentru 17.000 de lei, amendă de la ANPC. Pentru un caz care nu are nicio acoperire. Nu m-a anunțat nimeni de nimic. Nu am putut acționa în niciun fel să mă apăr pe o chestiune banală. Am fost direct executat.

Atenție, așa procedează o instituție cu o companie care a avut O RECLAMAȚIE în doi ani. Nu avertisment, nu, direct amendă. Și 17.000 de lei, ceva uriaș, halucinant. 17.000 de lei înseamnă enorm. În plină pandemie, când firmele au nevoie de ajutor, statul le dă la glezne de fapt. Empatie zero. Logică zero. Comunicare coerentă zero. (…)”

Vestea bună în scenariul acesta este că, în principiu, regulile aplicabile în cazul constatării și sancționării oricărei fapte contravenționale (fie că este aplicată de ITM, ANPC, MAI, primărie etc.) sunt aceleași și sunt trasate de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepțiile le voi sublinia acolo unde va fi cazul.

Astfel, mai departe propun să analizăm care sunt principiile care guvernează materia constatării și sancționării contravenționale și care sunt cele mai folosite 4 motive pentru anularea unei amenzi sau oricărei sancțiuni contravenționale care pot fi invocate în fața instanțelor de judecată.

II. Cadrul general trasat de OG nr. 2/2001

Legislația specială (care poate fi o lege, ordonanță sau hotărâre de guvern, sau chiar hotărâri de consiliu local, în continuare „lege sau legislație specială”) în care sunt stabilite amenzi pentru încălcarea diferitelor dispoziții se completează cu OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Asta înseamnă că legile speciale, de principiu, stabilesc, pe de o parte, faptele contravenționale, în sensul că se va descrie în amănunt în ce circumstanțe se vor săvârși, cum și orice asemenea detalii concrete, acele acțiuni sau omisiuni ca să atragă o sancțiune contravențională. Iar pe de altă parte, aceste legi vor stabili și care va fi întinderea unei amenzi contravenționale (de regulă se impune o limită minimă și una maximă).

Însă când vorbim despre legalitatea stabilirii amenzii contravenționale, despre respectarea regulilor privind întocmirea procesului-verbal de contravenție (în continuare „procesul-verbal”), prescripția aplicării amenzii și așa mai departe, trebuie să ne referim la OG nr. 2/2001.

Acum că știm care este cadrul general de reglementare și cum se analizează temeinicia unei fapte contravenționale imputate persoanelor fizice sau juridice, cele 4 motive pentru anularea unei amenzi și oricărei sancțiuni contravenționale sunt următoarele:

1. Procesul-verbal a fost întocmit de către o persoană care nu avea competența potrivit legii

În primul rând, ne uităm la persoanele care au dreptul să încheie aceste procese-verbale, adică cine poate fi agent constatator. Astfel, în afară de agenții constatatori prevăzuți de OG 2/2001 (de exemplu: primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul MAI, special abilitaţi etc.) trebuie să fim atenți și la legea specială în materie și să corelăm calitatea celui care întocmește procesul-verbal cu cea din lege.

Legile speciale despre care precizam mai sus indică cine sunt agenții constatatori. În exemplul nostru, potrivit OG 21/1992, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către reprezentanții împuterniciți ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor („ANPC”).

Întocmirea procesului-verbal contravențional de către altă persoană în afară de cea prevăzută de lege atrage nulitatea procesului-verbal și, implicit, a sancțiunii aplicate.

2. Procesul-verbal nu a fost întocmit cu respectarea rigorilor legii (nulitatea pentru lipsa formei)

În al doilea rând, procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:

• data şi locul unde este încheiat;
• numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;
• numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale contravenientului;
• descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
• indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
• indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
• posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;
• termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.

NB: OG nr. 2/2001 prevede că lipsa următoarelor elemente din cuprinsul procesului-verbal contravențional este sancționată cu nulitatea acestuia:

• numele şi prenumele agentului constatator;
• datele de identificare ale contravenientului (numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia);
• fapta săvârşită;
• datei comiterii faptei;
• semnătura agentului constatator;
• obiecţiunile contravenientului consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni”.

Lipsa celorlalte mențiuni atrag nulitatea procesului-verbal numai dacă se face dovada unei vătămări sau dacă nu reiese în mod incontestabil că persoana care a săvârșit acea faptă este contravenientul, sau alte asemenea motive, care se vor aprecia de la caz la caz de către instanța de judecată.

3. Procesul-verbal nu a fost întocmit și comunicat în termen (prescripția)

Foarte multă lume face confuzie între ce înseamnă aplicarea sancțiunii amenzii (prescripția răspunderii contravenționale) și comunicarea procesului-verbal (prescripția executării sancțiunii contravenționale)

Astfel, potrivit OG nr. 2/2001, aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei; aplicarea sancțiunii înseamnă data întocmirii efective a procesului-verbal. Cu alte cuvinte, dacă o faptă contravențională a fost săvârșită în data de 01.01.2021, data limită pentru întocmirea procesului-verbal este de 01.07.2021.

După acest termen de 6 luni, mai curge un termen de 2 luni, termen în care trebuie să se realizeze comunicarea, înmânarea procesului-verbal (prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului). Astfel, în exemplul de mai sus cu o faptă contravențională săvârșită pe 01.01.2021, care s-a consemnat într-un proces-verbal din 01.07.2021, data limită pentru comunicarea acestuia va fi 01.09.2021.

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei este titlu de creanţă şi înştiinţare de plată. Astfel, odată întocmit și respectate termenele indicate mai sus, el poate fi pus în executare silită în cazul în care contravenientul nu achită de bunăvoie contravaloarea amenzii.

4. Sancțiunea aplicată este excesivă prin raportare la fapta săvârșită

OG nr. 2/2001 nu prevede decât niște principii după care agenții constatatori ar trebui să se ghideze la momentul întocmirii procesului-verbal.

Astfel, legea prevede că sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite. Astfel, se va ține seamă de următoarele:

• împrejurările în care a fost săvârşită fapta;
• modul şi mijloacele de săvârşire a faptei;
• scopul urmărit;
• urmarea produsă;
• circumstanţele personale ale contravenientului;
• celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Altfel explicat, dacă avem o faptă care a fost săvârșită, spre pildă, de către o persoană căreia nu i-au fost aplicate un număr semnificativ de amenzi contravenționale (poate se află la prima abatere) și care și-a manifestat tot interesul pentru înlăturarea consecințelor faptei sale, agentul constatator ar trebuie să țină cont de aceste aspecte și să se orienteze spre minimul amenzii stabilit de lege sau chiar avertisment.

Disproporționalitatea amenzii aplicate față de toate elementele indicate mai sus (gradul de pericol social, circumstanțele în care a fost săvârșită etc.) poate fi un motiv de atacare a procesului-verbal în fața instanței de judecată.

III. Instanța competentă și termenul de depunere

După ce am verificăm în următoarea ordine (i) legalitatea întocmirii procesului-verbal și, ulterior, (ii) temeinicia amenzii contravenționale aplicate (odată verificăm dacă fapta săvârșită este aceeași cu cea definită de legea specială, precum și dacă s-a ținut sau nu cont de circumstanțele dumneavoastră personale) și observați că există motive fie de anulare, fie de diminuare sau schimbare a amenzii în avertisment, aveți termen 15 zile de la data comunicării sau înmânării procesului-verbal de a formula plângere contravențională.

Plângerea se va depune la judecătoria de la locul săvârșirii faptei (nu de la domiciliul contravenientului, nu la de la sediul instituției de care aparține agentul constatator).

Efectele plângerii constau, ca regulă generală, în suspendarea executării sancțiunii iar aici ne vom raporta atât la sancțiunea principală (amenda), cât și și sancțiunile complementare (de exemplu: confiscarea unor bunuri, închiderea unității, suspendarea activității agentului economic etc.).

Totuși, trebuie precizat că legislația specială poate să prevadă expres acele situații în care contravenientul nu poate beneficia de protecția suspendării de drept a măsurilor complementare. Cu titlu de exemplu, dispozițiile art. 35 alin. 2 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii stabilesc că introducerea unei plângeri contravenționale nu suspenda de drept executarea măsurii de oprire a executării lucrărilor. În asemenea situații, dacă se dorește totuși suspendarea efectelor unei sancțiuni complementare, trebuie formulată separat o cerere de ordonanță președințială în temeiul Codului de procedură civilă.

IV. Ce înseamnă toate acestea pentru speța ANPC

Studiu de caz ANPC: speța internatului pe care am indicat-o la începutul prezentului articol este una atipică.

În primul rând, reiese că de fapt nu s-a îndeplinit condiția privind comunicarea procesului-verbal în termenul de 2 luni de la data întocmirii, iar ANPC a trecut direct la executare silită. Acest aspect va putea fi învederat instanței de jucată în cadrul procedurii de contestație la executare silită.

O distincție importantă pe care trebuie să o facem este următoarea: din moment ce contravenientul nu a primit procesul-verbal la sediu de la ANPC în termenul legal de 2 luni de la aplicarea amenzii și s-a trecut direct la executarea silită prin poprire, atunci contravenientul nu va mai formula plângere contravențională, ci contestație la executare. Sunt proceduri și termene diferite.

Nu cunoaștem care au fost faptele contravenționale constatate de către ANPC ca să discutăm despre proporționalitatea amenzii; ANPC putea foarte bine să aplice amendă pentru situația descrisă în postarea de pe facebook, sau putea să intre pe site-ul readersdogood.ro și să constate niște lipsuri în Termenii și condițiile, care practic țin locul unui contract încheiat la distanță.

Dacă ne raportăm la împrejurările descrise în postare (faptul că reprezentantul contravenientului se afla în carantină când a primit invitație de la ANPC ca să dea lămuriri, fără ca ANPC să țină cont de aceste circumstanțe și fără să stabilească o altă dată de întâlnire, că diferendul între contravenient și consumator s-a rezolvat fără intervenția ANPC, că nu a mai existat nicio plângere înregistrată anterior și că activitatea desfășurată de societate este mai degrabă una cu caracter social decât orientată spre profit – deși discutabil, pentru că ar fi trebuit să fie un ONG contravenientul, iar nu un SRL), amenda aplicată pare excesivă. Ce este cert este că amenda nu s-a raportat strictamente la fapta descrisă, ci și la alte fapte.

V. Concluzii

Acestea fiind spune, procesul-verbal trebuie luat și analizat prin prisma și în ordinea celor 4 motive pentru anularea unei amenzi și oricărei sancțiuni contravenționale pe care le-am indicat mai sus.

Pe scurt, mai întâi se va verifica dacă agentul constatator are sau nu competența trasată de lege ca să întocmească un proces-verbal contravențional.

Apoi se va verifica îndeplinirea condițiilor de formă (să existe toate mențiunile cu privire la identitatea contravenientului, descrierea faptei, semnătura agentului, eventualele obiecțiuni etc.).

În cele din urmă se va verifica corespondența între fapta efectiv săvârșită de către dumneavoastră și fapta descrisă de textul de lege indicat în cuprinsul procesului-verbal, precum și dacă s-a ținut sau ar fi putut să se țină cont și de circumstanțele personale ale dumneavoastră (sau ale societății, dacă este cazul).